aici sunt doar eu
îmi desăvârșesc femeile de sacrificiu în plină stradă
culeg frica din mâinile inconștiente
le mângâi gândurile nespălate și construiesc întâmplări calde în ochii lor
pentru că pot să mă transform într-un stâlp de sare
când sunt împărțit
înainte și înapoi de echinocțiul îngropat într-un întuneric
vinovat de intenții

nimicul este cel mai lung monolog din viața mea

are vocea mamei mele atunci când este rostit
în gol
are privirea tatălui meu atunci când este locuit
în vid

resturile amestecate ale strigătului meu
nu te-au uitat niciodată
nu s-au coborât niciodată într-un nume de femeie
nu și-au cumpătat niciodată cuvintele
s-au dezbrăcat doar
înainte de a muri